Prima aşezare cu numele de Filipeşti, a fost Filipeştii de Târg, cu care Filipeştii de Pădure se mărgineşte în sud şi est. Numele de Filipeşti şi l-a luat de la familia boierească Filipescu, iar de Târg poarta din secolul al XVIII-lea , fiind ridicat la acest rang datorită vieţii intense comerciale. Comuna includea satele: Filipeştii de Târg,Brătăşanca, Ezeni, MărgineniideJos şi Ungureni.

Primele informaţii despre acest loc datează din 1422, când sub domnitorul Dan al II-lea, aşezarea a fost consemnata ca popas pe Drumul Monarhilor. Documentele menţionează zona în 1510 ca proprietate a boierului Neagoe, fiul lui Draghici. În 1529, Voievodul Moise la pus în posesie pe marele conducător Draghici cu viile mănastireşti din Filipeşti şi alte sate vecine. În 1633-1635, postelnicul Constantin Cantacuzino ridică la Filipeşti un palat şi Biserica Adormirea Maicii Domnului. În secolul al XVIII-lea , succesorul lui Dumitrascu Filipescu a ridicat, de asemenea, o curte domnească, care este un monument care reprezintă unul din puţinele modele de arhitectură publică care s-a păstrat în timp. Aici şi-a găsit refugiul Nicolae Bălcescu când a instigat minerii care lucrau la mina de sare din Telega în timpul revoltei din 1848 şi când a fost urmărit de colonelul Banov şi arestat de trupele de cavalerie al celui din urmă.

Monumentele care pot fi văzute aici sunt: în centrul localităţii este Palatul Cantacuzino(1635-1641), casă domnească construită în mijlocul pădurii succesorului familiei Filipeşti care a fost restaurată pentru a fi restaurant (1968-1971); ruinele vechii Poşte care a fost construită de Alecu Siru la sfârşitul secolului al XVIII-lea; crucea de piatră datând din perioada lui Matei Basarab; o Moară veche de apă (sec. XVIII) aflată între Conacul Pană Filipescu şi Palatul Constantin Cantacuzino; Biserica Adormirea Maicii Domnului; Monumentul eroilor care au murit în Prinul Război Mondial.