În satul Călineşti s-a stabilit un boier cu acest nume, din părţile Argeşului. După el s-au strămutat aici numeroşi negustori care au transformat localitatea într-un târguşor.

În 1640, Mihai Spătarul construieşte aici o biserică. Fiica boierului Călinescu, căsătorită cu generalul grec Mavros, construieşte conacul Cantacuzino. Denumirea provine de la ginerele cu care îşi căsătoreşte fiica. Din această familie avea să se nască mai târziu eminentul medic prof. dr. Ion Cantacuzino, întemeietorul Institutului de Seruri şi Vaccinuri din Bucureşti.

Numele localităţii vine de la frumosul parc cu flori pe care l-a înfiinţat boierul locului. S-a dezvoltat şi s-a extins datorită exploatării ţiţeiului şi a cărbunelui şi, mai târziu, înfiinţării fabricii de prelucrare a cauciucului. A fost şi un punct strategic militar, aici aflându-se o armată stabilă a Domnului Ţării Româneşti şi tot aici principele Alexandru Ioan Cuza a înfiinţat o tabără militară pentru contracararea eventualelor invazii otomane, de fapt germenele viitoarei armate naţionale.

Principalele obiective istorice, culturale, de arhitectură şi artăsunt: Biserica Adormirea Maicii Domnului Călineşi (1640), Biserica Sf. Treime (1887) – pictată de Gheorghe Tătărăscu, Conacul Mavros Cantacuzino cu capela (1821-1825), Palatul Micul Trianon (1911-1913). De asemenea, aici puteţi vedea biserica din cimitir (sec. XVII), monumentul eroilor din Primul Râzboi Mondial; monumentul Tabăra militară de la Floreşti din 1859 (1971, sculptori M. Apostol şi M. Vulpescu); ruinele unei mori de apă (sec. XIX).