Regiunea de munte ocupă partea de nord a judetului.

Râurile Prahova, Doftana şi Teleajen, cu direcţiile lor nord-sud fragmentează ţinutul muntos în câteva masive bine individualizate cu particularităţi evidente.

Masivul Bucegi, cu peisajul lui important şi cu înălţimi de 2000-2500 m, este împărţit între judeţele Prahova, Dâmboviţa şi Braşov. Din acest masiv, judeţului Prahova îi revine partea lui estică, cu spectaculosul abrupt din Sinaia şi Buşteni. În această parte a masivului sunt prezente vârfurile Coştila, Caraiman, Jepii, Furnica, Vârful cu Dor, Vânturiş; văile Claia Mare, Claia Mică şi Colţii Morarului, având un relief ruiniform. Mai multe detalii pe www.inbucegi.ro 

Munţii Baiului, cuprinşi între văile Prahovei, Azugii şi Doftanei, sunt alcătuiţi dintr-o culme principală sinuoasă cu direcţie generală nord-sud. De-a lungul acesteia se înşiră cele mai mari înălţimi: Neamţu (1923m), Rusu (1902m), Cazacu (1753m), Baiu Mare (1895 şi 1908m), Gagu Mare (1660m). Din culmea principală se răsfiră spre vest şi est culmi secundare ale căror înălţimi stăruie la 1400-1500m şi la 1200-1100m, reprezentând resturi ale vechilor platforme de eroziune – Setu şi Predeal.

O notă caracteristică a Munţilor Baiului o dau ogaşele şi micile văi torenţiale de la obârşia pâraielor şi păşunile desfăşurate la peste 1500m înălţime. 

Munţii Grohotiş ocupă spaţiul dintre văile Doftanei şi Teleajenului. Culmea lor principală, aflată în prelungirea culmii Bratocea din Masivul Ciucaş, grupează cele mai mari înălţimi: Babeş (1684m), Grohotiş (1767m) şi Sf. Ilie (1588m). Din acest vârf se desprinde spre sud-est Culmea Nebunului, între văile Crasnei şi Teleajenului, o înşiruire de măguri despărţite de şei. Spre sud-vest, culmea se continuă până în vârful Radila Mare (1490m), unde se bifurcă îmbrăţişând obârşia Vărbilăului: Culmea Trifoiu (1372m), contiunuată cu Plaiul Şerban Vodă şi Culmea Platineţu cu vârfurile Clăbucet (1384m) şi Păltineţu (1317m). Culmile sunt în general rotunjite şi prezintă, pe alocuri, poduri netede ca în muntele Bobu Mare (1757m) şi în muntele Setu (1450-1500m).

 Masivul Ciucaş este al doilea masiv proeminent din judeţul Prahova. Deşi mai mic decât Bucegii, el îşi afirmă personalitatea geografică prin înălţimile lui de peste 1800m (vârful Ciucaş cu 1954m din Culmea Bratocei şi Vârful Gropsoare cu 1883m din Culmea Zăganului) şi prin relieful său ruiniform cu o deosebită notă de atracţie, prin varietatea de turnuri, stânci izolate sau înmănuncheate, alcătuind piramide bizare, colţi asemenea căpăţânilor de zahăr şi stânci în formă de ciuperci. 

Între Teleajen şi Telejenel se înalţă micul masiv Clăbucet (1460m) despărţit de Ciucaş printr-o largă înşeuare sculptată de eroziune în formaţiuni puţin rezistente (şisturi argilo-marnoase).

Munţii Tătaru se întind la est de Telejenel şi se prezintă ca o culme monotonă, dar nelipsită de pitoresc, cu înălţimi de circa 1400m. Din ea se desprind culmi secundare, asemenea unor contraforturi. Înălţimile maxime se găsesc, de la nord la sud, în vârfurile Tătaru (1476m), Mănăilă (1407m) şi Vârful lui Crai (1473 si 1502m). La sud-est de Vârful lui Crai se desfăşoară o denivelare care corespunde Munţilor Zmeuretului (1136m), care se prezintă ca o treaptă mai joasă a munţilor, în contact direct cu dealurile subcarpatice.

Munţii din Prahova sunt recomandaţi pentru turismul activ, dar şi cel cultural, de recreere fiind aici prezente multe obiective turistice naturale şi antropice.

Sporturi de iarnă poţi practica pe cele 3 domenii schiabile din Sinaia, Buşteni şi Azuga, adică în munţii Bucegi şi Baiului.

Drumeţii şi mountainbike poţi practica în toate masivele, doar trebuie să te informezi bine înainte de a pleca la drum. Pentru drumeţii există peste 50 de trasee marcate practicabile tot timpul anului sau doar vara, iar pentru mountainbike experimentează în Sinaia primul bike resort oficial deservit de o instalație de tip telegondolă, deschis în România, pentru toate categoriile de rideri, iar în Azuga cele 3 trasee marcate.

Pentru alpinism şi escaladă merită încercate traseele din munţii Bucegi.

Aici mai poţi să practici la cerere echitaţie şi sporturi aeronautice (parapantă, snowkiting s.a.)